Bicaz este un oraş în judeţul Neamţ, Moldova, România. Are o populaţie de 8.428 locuitori si o suprafaţă de 148,9 km². Localitatea Bicaz  este situată la întretăierea paralelei  450 55` latitudine nordică cu meridianul de 260 27` longitudine estică şi la confluenţa râurilor Bicaz şi Bistriţa. Bicazul este limitat la Nord de masivul Ceahlău şi de comuna Hangu, la sud de comuna Tarcău, la vest de comuna Taşca, la este de comunele Pângaraţi şi Tarcău.

Localizare geografică 

Bicazul se situează la poalele Munţilor Ceahlău, la o altitudine de 432 m, la confluenţa râului Bicaz cu râul Bistriţa, la 28 km vest de municipiul Piatra Neamţ.

!Atenţie! Trebuie activat Javascript pentu funcţionare.

Bicazul este străjuit de munţi împăduriţi, ca înălţime remarcându-se muntele Sima – 1147 m, Bâtca Stegea – 1316 m şi Cosmiţa – 1014,5 m.

Istorie 

Condiţiile naturale ale zonei au favorizat dezvoltarea  aşezării umane, istoria locului întinzându-se în timp pe o perioadă apreciabilă până spre paleolitic. Cercetările arheologice au descoperit  pe terasa de la confluenţa Bicazului cu Bistriţa  urme de viaţă  din  epoca de piatră. Bicazul a fost o aşezare rurală cu o vechime de peste 400 de ani. Ea apare menţionată documentar pentru prima dată într-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625. Într-un hrisov domnesc din 1855, Bicazul este aminitit ca târg. Bicazul a devenit domeniu regal  în anul 1884 eveniment, evenimentul fiind  legalizat prin Decretul  nr. 1789/9 iunie 1884, semnat de regele Carol I.

Fotografii puse la dispozitie de Muzeul de istorie si etnografie Bicaz

Localitatea rurală a ieşit din anonimat începând cu 1951, când au început lucrările de construcţie a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui, cunoscut şi ca Lacul Bicaz. Satul de munte a devenit o colonie muncitorească, apoi un mic oraş, cu cartiere de blocuri de locuinţe, şcoli, biblioteci, muzeu. În 1960 s-au terminat lucrările la acest proiect gigant şi a intrat în funcţiune şi hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. În acelaşi an, la 26 august, Bicazul a fost declarat oraş.

Demografie 

La recensământul din 2002 populaţia Bicazului era de 8.635 locuitori, din care 96,02% români, 3,61 ţigani, 0,37% alte naţionalităţi. După religie, 96,58% s-au declarat ortodocşi, 1,69% romano-catolici şi sub 1% fiecare de alte religii. Densitatea populaţiei - 58 loc./km²

În anul 2002 recensământul populaţiei şi locuinţelor a consemnat:

Localităţi componente 

Capşa, Dodeni, Izvoru Alb, Izvoru Muntelui, Potoci, Secu

Economia Bicazului este predominant industrială, dominată de producţia de energie a centralei Stejaru. La Bicaz a funcţionat o fabrică de ciment înfiinţată în 1951 cu scopul de a furniza materie prima in vederea constructiei ulterioare a barajului de acumulare. Construcţia barajului de pe râul Bistriţa şi a fabricii de ciment au condus la impulsionarea  dezvoltării aşezării, astfel încât în 1960, Bicazul a căpătat statutul de oraş. Ca preocupări economice, populaţia este antrenată în industria cimentului, exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului, creşterea animalelor şi cultivarea pământului, activităţi comerciale, prestări servicii şi în activitatea turistică şi agroturistică. Fabrica „Moldocim”, deţinută în prezent de compania germană Carpat Cement valorifică marnele şi calcarele din carierele din zonă.   

Administraţia locală optează pentru dezvoltarea turistică a zonei, a agroturismului, mai cu seamă în satele Izvoru Munteului şi Potoci, industria prelucrării superioare a lemnului, dezvoltarea zootehniei specifice zonei montane şi a prestărilor de servicii. Ca localitate riverană Lacului de acumulare „Izvoru Muntelui” se gândeşte în perspectivă dezvoltarea pisciculturii.
Concomitent cu  programul de dezvoltare  economico – socială a Bicazului, administraţia locală va avea în vedere un program concret de schimbare a mentalităţii populaţiei ce trebuie să parcurgă rapid un drum al schimbărilor complexe impus de integrarea europeană.

Obiective turistice

Orasul Bicaz este un important reper turistic, prin situarea sa intr-un punct de rascruce. Oraşul dispune de un potenţial deosebit pentru dezvoltarea turismului atât de tranzit cât şi de destinaţie. Aflati in Bicaz, turistii vor fi atrasi de Masivul Ceahlau, acel ”Domn intre toate magurile cere alcatuiesc in juru-i o straja de onoare” cum il descrie Alecu Russo, sau spre Cheile Bicazului (21 km) sau Lacu Rosu (37 Km). Muzeul de istorie şi etnografie găzduieşte expoziţia permanentă a „Doamnei acuarelei româneşti”- Iulia Hălăucesc. Alte obiective turistice în zona Bicaz: Barajul Bicaz (Izvorul Muntelui), Lacul de acumulare Bicaz (Izvoru Muntelui), portul Bicaz.

 

Muzeul de istorie şi etnografie, găzduit de clădirea fostului Teatru, construită în 1909 după planurile arhitectului Carol Zane.

 

Barajul Bicaz

 

Lacul Izvorul Muntelui

 

Portul Bicaz